Situat într-un cadru natural dominat de elemente bioclimatice central și nord-est europene, ce creează o armonie peisagistică inedită, pe coordonatele geografice 24°57’-26°40’ longitudine estică și 47°4’55”- 47°57’31” longitudine nordică, cu o așezare în formă de amfiteatru, având ca limite extreme o uriașă cunună de munți în vest și lunca largă și joasă a Siretului în est, teritoriul județului Suceava, în suprafață de 8.555 km2 , reprezintă 3,6% din teritoriul țării.
harta-mare_.jpg        În nord, județul Suceava atinge frontiera de stat cu Republica Ucraina, la vest se invecinează cu județele Maramureș si Bistrița Nasăud, la sud cu judetul Mureș, Harghita si Neamț, la sud-est cu județul Iași, iar la est cu județul Botoșani.
        Suprapunandu-se, parțial, Carpaților Orientali și Podișului Sucevei, teritoriul județului Suceava cuprinde doua unitati de relief: zona de munte alcatuită din masivele Suhard, Căliman, Giumalău și Rarău, gruparea muntoasă Pietrosu Bistriței - Grințieșu Brostenilor și Munții Stanișoarei.
        Județul Suceava este o zonă, al cărei loc a fost fixat și relevat de cei mai străluciți corifei ai generației de aur din epoca formării si consolidării României moderne. Bălcescu o numea "templul de glorie al moldovenilor". Kogălniceanu - "cea mai frumoasă parte a Moldovei, cu Câmpulungul, vechea republică romană, cu Suceava, capitala domnilor eroi, cu cele mai renumite și mai bogate mănastiri, cu Putna, purtatoarea oaselor lui Stefan cel Mare". Poetul Mihai Eminescu o considera "raiul Moldovei", cu necropolele ce adapostesc "moaștele celor mai mari dintre domnii romani", între care, "Dragoș, îmblanzitorul de zâmbrii", si "Ștefan cel Mare, zidul de aparare al creștinătății". Pentru savantul Nicolae Iorga această zonă, concentra, ca nici o alta parte de țară, "toată bogația strălucitoare, de artă, monumentele cele mai frumoase ale vechilor domni și boieri". Voind parcă să conchidă asupra întregii semnificații istorice a acestor locuri, întemeietorul istoriografiei critice, moderne, Dimitrie Onciul, scria: "Nicăieri pe tot cuprinsul românesc nu se afla, pe un spațiu atât de mic, atâta bogație de istorie românească, atâtea amintiri scumpe ale trecutului nostru. Fără exagerare, putem zice că, în ceea ce privește arta veche românească, Bucovina ocupă un loc din cele dintâi în toată lumea ortodoxă. Dacă Ardealul, cu resturile sale arheologice din epoca romană, este țara clasică a trecutului roman în Dacia, Bucovina este țara clasică a trecutului românesc".

         Bogatul patrimoniu de valori culturale de interes național și internațional, creații reprezentative ale geniului românesc concentrate pe aceste meleaguri sunt ilustrate în expozitiile și colecțiile unor moderne și remarcabile unităti muzeale, multe dintre ele constituind adevarate sanctuare ale spiritului uman, cum ar fi: Complexul Muzeal Bucovina, Galeria Oamenilor de Seamă, Muzeul de Arta “Ion Irimescu” si Muzeul Apelor din Fălticeni, Muzeul tehnicilor populare bucovinene din Rădăuti, Muzeul Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic din Gura Humorului, Muzeul Cinegetic si Muzeul Etnografic din Vatra Dornei, Casele și fondurile memorial-documentare “Simeon Florea Marian” din Suceava, “Nicolae Labiș” din Malini, “Ciprian Porumbescu” din Stupca, Casa muzeu Solca, Colecțiile “Cornel Ciornei” din Suceava, “Ion Țugui” din Câmpulung Moldovenesc și altele.
hartaadminmare_.jpg
        Județul Suceava se recomandă ca o zonă turistică importanta a țării. Pe langă marea atractivitate a peisajului montan, potentialul turistic al judetului se caracterizează prin varietatea, densitatea și valoarea monumentelor de cult și arhitectură, prin rezervații naturale și zone etnografice deosebite, multe dintre ele, unicat pe plan mondial.

         Se remarcă în mod deosebit manastirile Voroneț, Sucevița, Moldovita, Putna, Humor, Slatina și Dragomirna. Biserica Bogdana din Rădăuți, precum și cele din localitățile Arbore, Pătrăuți, Baia, Probota și Suceava, Cetatea de Scaun din municipiul reședința de judet, Salina și Bazilica Minor din Cacica; rezervațiile floristice Răchitisul Mare, Lucina și Ponoarele; pădurea Valea Putnei, Codrii seculari de la Slătioara, fânețele naturale de la Frumoasa ș.a.
         Județul Suceava ocupă un loc distinct în economia românească pentru că, este al doilea, ca suprafată, după Timiș și al optulea din punct de vedere al numărului de locuitori, situându-se pe locuri fruntașe și la alți indicatori.
         Avand în vedere că, peste 52% din suprafața județului este ocupată de păduri, respectiv 7% din suprafața țării, în subsolul căruia se gasesc importante zăcăminte de fier, mangan, sulf, sare, pirita, piatra, calcar, turba, ape minerale etc., iar 42% este reprezentată de terenuri arabile, majoritatea dintre ele fiind situate deoparte și de alta a râurilor Siret, Suceava și Moldova, structura și resursele de materii prime locale au influențat în mod tradițional și decisiv profilul economic al județului, în care, cu precadere, s-au dezvoltat activitătile extractive și de prelucrare a minereurilor, de exploatare și prelucrare a lemnului, de creștere a animalelor și cultivare a pâmantului, precum și cele din domeniul industriei alimentare.
         Din analizele statistice reiese că activitățile care contribuie la dezvoltarea economico socială a județului sunt indisolubil legate de exploatarea pădurilor, dezvoltarea turismului și revigorarea agriculturii, în care, sectorul creșterii animalelor, ocupă un loc prioritar.

 

Date preluate de pe site-ul Consiliului Județean SUCEAVA - www.cjsuceava.ro