Situat într-un cadru natural dominat de elemente bioclimatice central și nord-est europene, ce creează o armonie peisagistică inedită, pe coordonatele geografice 24°57’-26°40’ longitudine estică și 47°4’55”- 47°57’31” longitudine nordică, cu o așezare în formă de amfiteatru, având ca limite extreme o uriașă cunună de munți în vest și lunca largă și joasă a Siretului în est, teritoriul județului Suceava, în suprafață de 8.555 km2 , reprezintă 3,6% din teritoriul țării. În nord, județul Suceava atinge frontiera de stat cu Republica Ucraina, la vest se invecinează cu județele Maramureș si Bistrița Nasăud, la sud cu judetul Mureș, Harghita si Neamț, la sud-est cu județul Iași, iar la est cu județul Botoșani.Suprapunandu-se, parțial, Carpaților Orientali și Podișului Sucevei, teritoriul județului Suceava cuprinde două unități de relief: zona de munte alcatuită din masivele Suhard, Căliman, Giumalău și Rarău, gruparea muntoasă Pietrosu Bistriței - Grințieșu Broștenilor și Munții Stânișoarei. Județul Suceava este o zonă, al cărei loc a fost fixat și relevat de cei mai străluciți corifei ai generației de aur din epoca formării si consolidării României moderne. Bălcescu o numea "templul de glorie al moldovenilor", Kogălniceanu - "cea mai frumoasă parte a Moldovei, cu Câmpulungul, vechea republică romană, cu Suceava, capitala domnilor eroi, cu cele mai renumite și mai bogate mănastiri, cu Putna, purtatoarea oaselor lui Ștefan cel Mare". Poetul Mihai Eminescu o considera "raiul Moldovei", cu necropolele ce adapostesc "moaștele celor mai mari dintre domnii români", între care, "Dragoș, îmblanzitorul de zâmbrii", si "Ștefan cel Mare, zidul de aparare al creștinătății". Pentru savantul Nicolae Iorga această zonă, concentra, ca nici o altă parte de țară, "toată bogația strălucitoare, de artă, monumentele cele mai frumoase ale vechilor domni și boieri". Voind parcă să conchidă asupra întregii semnificații istorice a acestor locuri, întemeietorul istoriografiei critice, moderne, Dimitrie Onciul, scria: "Nicăieri pe tot cuprinsul românesc nu se află, pe un spațiu atât de mic, atâta bogație de istorie românească, atâtea amintiri scumpe ale trecutului nostru. Fără exagerare, putem zice că, în ceea ce privește arta veche românească, Bucovina ocupă un loc din cele dintâi în toată lumea ortodoxă. Dacă Ardealul, cu resturile sale arheologice din epoca romană, este țara clasică a trecutului roman în Dacia, Bucovina este țara clasică a trecutului românesc". |
|
Bogatul patrimoniu de valori culturale de interes național și internațional, creații reprezentative ale geniului românesc concentrate pe aceste meleaguri sunt ilustrate în expozitiile și colecțiile unor moderne și remarcabile unităti muzeale, multe dintre ele constituind adevarate sanctuare ale spiritului uman, cum ar fi: Complexul Muzeal Bucovina, Galeria Oamenilor de Seamă, Muzeul de Artă “Ion Irimescu” și Muzeul Apelor din Fălticeni, Muzeul tehnicilor populare bucovinene din Rădăuti, Muzeul Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic din Gura Humorului, Muzeul Cinegetic și Muzeul Etnografic din Vatra Dornei, Casele și fondurile memorial-documentare “Simeon Florea Marian” din Suceava, “Nicolae Labiș” din Mălini, “Ciprian Porumbescu” din Stupca, Casa muzeu Solca, Colecțiile “Cornel Ciornei” din Suceava, “Ion Țugui” din Câmpulung Moldovenesc și altele.
Date preluate de pe site-ul Consiliului Județean SUCEAVA - www.cjsuceava.ro |
